Stiri
05 noiembrie 2000

 

Discursul Majestatii Sale Regele Mihai I la intalnirea cu membrii World Affair Council San Francisco,
18 octombrie 2000

 

Doamnelor si Domnilor,

Va multumesc pentru invitatia de a fi astazi in mijlocul vostru. In timpul celui de-al doilea razboi mondial am fost pus, la o varsta frageda, in situatia de a face fata unei realitati complexe, datorata razboiului si pozitiei geografice a tarii mele pe continentul european. In acei ani am avut primul contact politic cu tara dumneavoastra. Astfel a inceput o relatie constanta si de lunga durata cu Statele Unite ale Americii, o tara care a reprezentat pentru mai bine de patru decenii o destinatie privilegiata pentru Regina si pentru mine.

Dupa 1989, aproximativ un milion de romani care traiesc in SUA au inceput sa priveasca din nou cu speranta catre tara lor natala. Am intalnit in mod frecvent comunitatile romanesti de pe vastul teritoriu al tarii voastre. Am revenit in Statele Unite de fiecare data cu convingerea ca poporul american va intelege mesajul nostru, al unei tari, al unei regiuni din Europa care are dreptul la democratie, la libertate, stabilitate, demnitate si, in cele din urma, la fericire.

Rolul monarhului constitutional european nu este acela de a se implica direct in politica, nici de a exprima preferinte pentru o anumita ideologie sau partid politic. De-a lungul vietii mele am respectat aceste principii.

A fost si este menirea mea de a reprezenta interesele generale ale poporului nostru peste mari si tari, si sa vorbesc raspicat in favoarea anumitor principii ferme: cel al democratiei, al libertatii expresiei, al respectului pentru lege si ordine, si pentru relatii pacifiste intre state. De aceea nu imi voi cere scuze pentru anumite nuante politice ale remarcilor mele de azi. Ele nu reprezinta o preferinta a mea pentru o ideologie sau alta, decat daca cineva vrea sa numeasca "ideologie" dorinta de a-mi vedea tara stabila si prospera.

 

Doamnelor si Domnilor,

Asa cum am vazut cu totii luna aceasta in Iugoslavia, tara vecina noua, tranzitia de la dictatura la democratie nu e nici usoara, nici rapida. Ca si in Iugoslavia, masele de oameni care au alergat in strada infruntand cu curaj gloantele pentru a rasturna in Romania dictatura comunista, mai bine de zece ani in urma, stiau foarte bine impotriva cui se ridica, dar nu stiau foarte clar ce anume vor sa promoveze. Transformarea ce a urmat a fost mult prea lunga si mult prea dureroasa. Si e departe de a fi incheiata. Sper ca vecinii nostri iugoslavi sa aiba o experienta mai usoara decat a noastra, fiindca asta ar face mai usoara viata intregii regiuni in care traim. Dar, dincolo de aceasta, cred ca sunt si alte concluzii, foarte pozitive, pe care le putem trage din experienta romaneasca si iugoslava, si despre acestea as vrea sa va vorbesc astazi.

Prima concluzie este ca popoarele din sud-estul Europei nu sunt nici neobisnuite, nici inapoiate, nici violente. Este valabil si pentru romani si pentru iugoslavi. Poate ca am fost mai putin norocosi cu dictaturile pe care le-am suportat, dar popoarele noastre vor democratie. Romanii au rasturnat dictatura cu propriile lor maini. In Iugoslavia, dictatura a cazut ca urmare a unei rebeliuni populare, si nu ca rezultat al razboiului NATO in Kosovo.

A doua concluzie: poporul tarii mele doreste ca Romania sa fie admisa cu drepturile depline in institutiile europene si atlantice. Romanii nu vor sa fie diferiti de ceilalti europeni. Ei vor sa fie considerati ca parte a familiei europene si occidentale a natiunilor. Noi stim ca aceasta inseamna si responsabilitati si avantaje, si suntem gata sa asumam aceste raspunderi.

Dar, ca si Iugoslavia, noi nu putem sa implinim acest proces fara suportul necesar venit din Vest. Foarte adesea acest suport nu inseamna ajutor sau caritate, ci colaborare politica pe termen lung, si promisiunea ca, atunci cand vom desavarsi transformarile noastre democratice, vom putea fi admisi ca membri deplini ale institutiilor occidentale existente.

In treacat fie spus, fiindca suntem la capitolul ajutorului si al caritatii, as preciza ca as fi fericit daca banii care s-au cheltuit in operatiunile militare din Bosnia si din Croatia, ca si cei cheltuiti in razboiul din Kosovo, ar putea fi alocati acum pentru reconstructia economica din regiune. Sunt sigur ca sud-estul Europei ar avea economia transformata peste noapte.

In cele din urma, este clar ca tarile bogate ale Uniunii Europene vor avea de dus in spate uriasa reconstructie din regiune. Dar, asa cum razboiul din Iugoslavia a aratat-o, implicarea Statelor Unite ale Americii, in sens politic si militar, este de asemenea de asteptat si in viitor.

 

Doamnelor si Domnilor,

Nu este rolul meu de a vorbi despre Iugoslavia. Am mentionat acest caz pentru ca este proaspat in mintile noastre si pentru ca sunt unele invataminte pe care le putem avea din aceasta experienta.

Romania are multe probleme, dar ele nu sunt nici pe departe la scara celor ale vecinilor nostri din sud. Avem anumite chestiuni etnice de clarificat, dar ele sunt mult mai mici ca dimensiuni si, chiar in cele mai rele momente de dupa caderea comunismului, au fost depasite in mod pasnic. Am evitat violenta, si nu avem nici o amenintare la adresa integritatii teritoriale si a unitatii nationale. Am sprijinit actiunile NATO in Balcani pentru ca am stiut ca triumful democratiilor occidentale este si victoria noastra. Si acum intindem o mana prieteneasca vecinilor nostri. Cele mai bune relatii militare le avem acum cu vecinii nostri unguri. Un partid politic reprezentand romanii de origine maghiara face parte din actualul guvern. Si vom intampina alegerile de luna viitoare in pace si stabilitate.

Performantele noastre economice nu sunt foarte importante, dar exporturile cresc cu viteza si sunt semne ca recesiunea economica poate fi oprita. Sunt si anumite pericole. Daca cererea de a fi admisi in NATO va fi din nou refuzata, nationalistii si neocomunistii de la noi ar putea fi incurajati. Anumite masuri comerciale impotriva Romaniei ar putea avea acelasi efect. Dar ar trebui ca liderii nostri sa fie capabili sa evite aceste pericole.

Calea viitorului este limpede. Singurul lucru care ma ingrijoreaza este sa nu pierdem prea mult timp pentru a ajunge la destinatie. Iar destinatia este una singura: sa devenim membri deplini NATO si membri ai Uniunii Europene, si sa fim un bun aliat al Statelor Unite in acelasi timp. Dati-mi voie sa va amintesc un lucru: tarile cele mai convinse de rolul angajat al Statelor Unite in Europa sunt exact tarile europene foste comuniste.

 

Doamnelor si Domnilor,

Felicit World Affairs Council pentru activitatea depusa. Aceasta activitate urmareste mentinerea interesului Statelor Unite in lumea afacerilor si aceasta sarcina trebuie innoita cu fiecare noua generatie americana.

Ca unul care am avut nesansa sa intalnesc unii din cei mai criminali dictatori ai secolului XX, ca unul care a trebuit sa lupte pentru indepedenta tarii sale fata de ambele boli ale fascismului si comunismului, si ca unul care a trait sa vada tara noastra libera din nou, pot sa va spun atat: Statele Unite si cu noi, impreuna, putem face multe in secolul XXI daca ramanem uniti si daca acceptam sa platim orice pret politic si economic pentru ca zilele negre din trecut sa nu se mai intoarca niciodata.

 

Va multumesc

 

·        In curind vom publica mai multe amanunte privind vizita Familiei Regale in California, inclusiv citeva poze si articole din presa.

 

inceputinapoi